~Ilie Rad: În dialog cu asist. univ. drd. Anna Kubasova (Universitatea de Stat din Sankt-Petersburg)

«OSPITALITATEA CLUJENILOR ŞI CARACTERUL LOR DESCHIS M-AU FASCINAT»

În toamna anului 2005, am avut ocazia de a vizita celebra Universitate din Sankt-Petersburg, la invitaţia Departamentului de Limbi Romanice al Facultăţii de Filologie. Cu această ocazie, am stabilit un acord de colaborare între Catedra de Jurnalism şi acest departament (respectiv Secţia de limba română), care prevede, între altele: schimb de studenţi (deocamdată pe principiul «drumeţiei în ospeţie») şi cadre didactice, participarea la simpozioanele organizate de facultăţile noastre, schimb de publicaţii ştiinţifice, traducerea sau tipărirea reciprocă a unor studii de specialitate în publicaţiile amintite.

Una din dovezile concrete ale acestei colaborări este vizita pe care domnişoara Anna Kubasova a făcut-o la Catedra de Jurnalism, în timpul cursurilor internaţionale de vară de limbă şi civilizaţie românească, organizate de Universitatea «Babeş-Bolyai», cu acesată ocazie propunând şi publicarea unui studiu propriu în revista Studia Ephemerides.

Invitata noastră s-a născut la 11 iulie 1982, în Leningrad (actualmente Sankt-Petersburg). În 1999 a terminat şcoala cu medalie de argint şi, în acelaşi an, a fost admisă la Facultate de Filologie a Universităţii de Stat din Sankt-Peteresburg, la Secţia de limba şi literatura română.

În timpul studiilor, a participat la cursurile internaţionale de vară de limbă, cultură şi civilizaţie românească, organizate de Universitatea «Ovidius» şi desfăşurate la Constanţa, în iulie 2000.

În 2004 a absolvit cu distincţie Secţia de limba şi literatura română, actualmente fiind doctorandă la Departamentul de Limbi Romanice al Facultăţii de Filologie a Universităţii de Stat din Sankt-Petersburg, predând concomitent limbile română şi franceză.

*

– Stimată Domnişoara Anna Kubasova, citind CV-ul Dvs., am aflat că aţi terminat şcoala cu medalie de argint. Acest lucru m-a făcut să vă rog să ne spuneţi câteva lucruri despre învăţământul preuniversitar rusesc!

– Învăţământul preuniversitar are la noi 11 clase. La vârsta de 6-7 ani, copilul intră în clasa I şi studiază trei ani, până clasa a III-a. Acest ciclu de trei ani formează şcoala primară. După terminarea clasei a III-a, elevul trece direct în clasa a V-a. În unele şcoli, conducerea introduce clasa a IV-a, ca să înlesnească trecerea elevului în clasa a V-a.

După terminarea clasei a V-a, elevul studiază până clasa a IX-a, iar la terminarea acesteia dă examene de absolvire şi primeşte un certificat de învăţământ mediu incomplet.

Dacă elevul vrea să studieze mai departe, el trebuie să dea examene de admitere pentru clasa a X-a. După terminarea clasei a XI-a, elevul susţine examene de absolvire, primeşte un certificat de învătământ mediu complet şi are dreptul să candideze la şcoala superioară, adică la universităţi.

În ce priveşte medaliile. Există două tipuri de medalii – medalie de aur şi medalie de argint. În sistemul nostru şcolar, notele se acordă de la 1 la 5, 5 fiind, aşadar, nota cea mai mare. Cei care au note excelente la toate disciplinele, în ultimele trei clase, şi la examenele de absolvire, primesc medalia de aur. Cei care au 2-3 note bune, iar celelalte note sunt excelente în ultimele trei clase şi la examenele de absolvire, primesc medalia de argint. De regulă, într-o clasă nu sunt mai mult de 1-2 elevi cu medalie. Cei care au o medalie de aur sau de argint au dreptul să dea doar un singur examen la universitate, şi nu trei examene, ca restul colegilor, iar dacă un elev cu medalie primeşte la examenul respectiv o notă excelentă, el este admis automat în universitate. În caz contrar (adică dacă el obţine o notă sub 5), trebuie să dea celelalte două examene, aidoma celorlalţi candidaţi.

– O altă treaptă de perfecţionare la Dvs. este aspirantura. Ne puteţi spune cum poţi să intri în aspirantură şi cum se obţine un doctorat în Rusia? Cândva a fost aplicat şi la noi sistemul sovietic.

– Ca să intri în aspirantură este necesar să ai o diplomă de învăţământ superior. Cei care ar dori să studieze la aspirantură trebuie să dea examen de admitere. Studiile la aspirantură durează trei sau patru ani. În timpul studiilor, aspirantul alege o temă de cercetare, lucrează la teza sa sub conducerea unui îndrumător ştiinţific şi, concomitent, asistă la lecţii, participă la seminare şi susţine o serie de examene de candidat: de specialitate, de limba străină, de filozofie. La sfârşitul studiilor, dacă teza este terminată, aspirantul o prezintă pentru susţinere şi, în cazul susţinerii reuşite a tezei, i se conferă titlul de candidat în ştiinţele respective.

– Ştiu că studiaţi la aspirantură şi pregătiţi o teză de doctorat. Care este tema Dvs. de cercetare?

– Am terminat doi ani din studiile mele la aspirantură, în decursul cărora am susţinut examene de candidat şi acum continui să lucrez la o teză a cărei denumire prealabilă este «Caracteristica omului prin asociaţii cu animale în textele literare româneşti din secolele al XIX-lea – al XX-lea», teză coordonată de Doamna Tamara Aleksandrovna Repina, profesor titular, doctor în ştiinţe filologice. Studiez asociaţiile între oameni şi animale, care dau naştere unor comparaţii expresive, relaţiile om-animal în mentalul românesc şi expresia lor lingvistică etc.

– Sunteţi la Cluj-Napoca pentru cursurile internaţionale de vară de limbă şi civilizaţie românească, organizate de Universitatea «Babeş-Bolyai». Ştiu că aţi dorit să veniţi la noi pentru aceste cursuri de vară. De ce?

– Da, mult stimate Domnule Rad, mă bucur foarte mult că sunt în oraşul Dvs. minunat, în care Secţia noastră, de la Sankt-Petersburg, are mulţi prieteni buni. În primăvara anului 2004, Secţia de limba română a avut cinstea să primească doi musafiri de seamă – profesorii eminenţi de la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca – prof. univ. dr. Onufrie Vinţeler şi conf. univ. dr. Diana Tetean, care au ţinut conferinţe foarte interesante despre Mihai Eminescu, Vladimir Nabokov, metodica predării limbii române etc. Cu ocazia acestei vizite, a fost stabilit un acord de colaborare între Facultatea de Litere a Universităţii «Babeş-Bolyai“ şi Departamentul de Limbi Romanice al Facultăţii de Filologie a Universităţii de Stat din Sankt-Petersburg. În continuarea acestor legături de prietenie între universităţile noastre, în toamna anului 2005, am avut onoarea de a vă primi pe Domnia Voastră, şeful Catedrei de Jurnalism a Universităţii «Babeş-Bolyai», şi pe soţia Dvs., Doamna Doina Rad, reprezentând Şcoala «Ion Creangă». Am ascultat cu plăcere conferinţele ţinute de Dvs. şi de soţia Dvs. şi am citit cu mare interes cartea Dvs., De la Moscova la New York (Editura Limes, Cluj-Napoca, 2005). Informaţiile despre Cluj-Napoca, auzite cu ocazia acestor vizite, vizionarea filmelor despre Transilvania, cunoaşterea faptului că oraşul Dvs. este un străvechi centru de cultură, unul dintre cele mai puternice centre ştiinţifice ale ţării – toate acestea m-au atras şi iată că acum sunt în oraşul Dvs.

– O întrebare imposibil de evitat în discuţia de faţă: De ce aţi decis să studiaţi la Secţia de limba şi literatura română?

– După terminarea liceului, în faţa mea s-a pus problema alegerii viitoarei profesii şi, fără şovăire, am decis să dau examen de admitere la Universitatea de Stat din Sankt-Petersburg, fiindcă ştiam că Universitatea – una dintre cele mai renumite – oferă cunoştinţe temeinice. Am ales Secţia de limba şi literatura română, deoarece am aflat că, în conformitate cu planul de învăţământ, studenţii acestei secţii învaţă trei limbi romanice: limba română, ca limbă a primei specializări, limba franceză, ca limbă a celei de-a doua specializări şi, începând cu anul III, şi limba italiană. Anii studiilor au confirmat justeţea alegerii mele şi le rămân recunoscătoare profesorilor mei pentru cunoştinţele dobândite.

– Ce şanse de a-şi găsi un loc de muncă au absolvenţii Secţiei de limba şi literatura română?

– După terminarea Universităţii, absolvenţii Secţiei de limba română pot să fie profesori în învăţământul superior sau pot să lucreze în diferite agenţii de traduceri. În oraşul nostru sunt multe companii şi întreprinderi inţernaţionale, a căror activitate este legată de multe ţări, inclusiv de România, şi în aceste firme se cer specialişti care ştiu limba română. În afară de aceasta, deschiderea recentă a Consulatului General al României în Sankt-Petersburg ne face să sperăm la dezvoltarea relaţiilor internaţionale şi comerciale între ţările noastre. Aceasta înseamnă că mai mulţi absolvenţi vor avea posibilitatea să-şi găsească un loc de muncă cu prima specialitate – limba română.

– În 2007, se vor împlini 50 de ani de învăţământ românesc la Sankt-Petersburg. Ce înseamnă acest eveniment pentru Secţia de limba română?

– Înfiinţarea Secţiei de limba română era o dorinţă veche a academicianului V.F. Şişmariov, întemeitorul şcolii ştiinţifice de romanistică din Leningrad, care dorea ca la Universitatea din Sankt-Petersburg să se studieze toate limbile romanice (cele mai răspândite). Anul 1957 a fost anul decesului acestui mare savant şi şef al catedrei şi, în memoria lui, s-a organizat Secţia de limba şi literatura română, care funcţionează fără întrerupere de atunci până în zilele noastre. În momentul creării acestei secţiei, exista foarte puţină literatură de studiu a limbii române pentru ruşi. În timpul celor 50 de ani, s-au conceput numeroase manuale şi culegeri de exerciţii, după care au studiat mai multe generaţii de studenţi şi după care studiază şi acum toţi cei care învaţă limba română.

La baza înfiinţării Secţiei de limba română a stat Doamna Tamara Aleksandrovna Repina, care lucrează la secţie de la început până în prezent şi care este autoare a mai multor manuale de limba română şi de problemele generale ale limbilor romanice: Tipologia comparată a limbilor romanice: franceză, italiană, spaniolă, portugheză, română (1996); Istoria limbii române (2002); Gramatica explicativă a limbii române (2003) şi, în colaborare, cu alţi autori – din Moscova şi din Bucureşti: Limba română (1982; ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, 1996); Limba română. Curs superior (1989); Introducere în filologia romanică (1982; ediţia a II-a, 1987; ediţia a III-a, sub tipar).

Profesoarele care au lucrat la Secţia de limba română de-a lungul anilor şi care predau acum sunt toate absolventele secţiei. Circa 150 de absolvenţi (mai mult absolvente!) şi-au terminat studiile la Secţia de limba română a Universităţii din Leningrad / Sankt-Petersburg.

Viaţa secţiei este bogată şi intensă. Întreţinem o colaborare strânsă cu mulţi profesori şi oameni de ştiinţă din România. Studenţii secţiei au posibilitatea să-şi îmbogătească cunoştinţele de limba română la cursuri de vară în România. Chiar şi în această vară, şapte studente se află la cursuri de limba română în diferite oraşe ale României (Iaşi, Craiova, Constanţa).

Într-adevăr, în 2007 vom sărbători 50 de ani de la crearea Secţiei de limba română. Profesoarele, absolvenţii şi studenţii aşteaptă cu nerăbdare acest eveniment jubiliar, pentru care ne pregătim încă de pe acum. Va fi organizată o serată aniversară, la care sperăm să îi vedem pe toţi absolvenţii din diferiţi ani, pe toţi prietenii secţiei, precum şi pe Consulul General al României la Sankt-Petersburg, Domnul Ilie Ivan, care ne-a şi făcut cinstea să asiste la ultima noastră serată, din aprilie 2006.

– Aţi venit la Cluj pentru perfecţionarea limbii române. V-au plăcut cursurile?

– Da, timp de trei săptămâni am studiat la cursurile de vară de limbă şi civilizaţie românească organizate de Universitatea «Babeş-Bolyai“. Sunt foarte multumită de cursuri şi de organizarea lor impecabilă. Îi sunt recunoscătoare profesoarei noastre – Doamna lect. univ. dr. Elenei Platon, şefa Departamentului de limbă, cultură şi civilizaţie românească din cadrul Facultăţii de Litere, ale cărei ore erau captivante şi foarte informative. Toţi participanţii şi-au adâncit cunoştinţele de limba română şi au descoperit multe lucruri noi despre cultura României. Aş vrea să îmi exprim gratitudinea sinceră organizatoarei cursurilor noastre – Doamna Lucia Raţiu –, pentru ajutorul acordat în toate problemele organizatorice, pentru atitudinea atentă şi căldurea sufletească. Aş vrea să aduc mulţumiri întregului colectiv al Centrului de Cooperări Internaţionale, căruia îi urez spor la muncă şi succes în realizarea proiectelor viitoare.

– Aţi avut, timp de o lună, ocazia să cunoaşteţi Clujul, oamenii, universitatea noastră. Cu ce impresii plecaţi acasă?

– Municipiul Cluj-Napoca, «inima Transilvaniei“, aşezat într-un cadru pitoresc, m-a cucerit prin farmecul deosebit, prin frumuseţe şi armonia lui. A fost o mare plăcere să umblu prin oraş şi să admir numeroase monumente istorice: Casa Matei Corvin, Bastionul Croitorilor, clădirile reprezentative din Piaţa Unirii, clădirile Universităţii «Babeş-Bolyai», multe monumente de artă plastică – statuia ecvestră „Sf. Gheorghe ucigând balaurul“, monumentul lui Matei Corvin şi multe alte componente ale podoabei şi măreţiei oraşului. Ne-am plimbat şi prin zone extrem de pitoreşti – Grădina Botanică «Alexandru Borza», Parcul Cetăţuia etc.

Convorbirile cu profesorii Universităţii «Babeş-Bolyai“ mi-au lăsat o impresie de neuitat. Erau extrem de interesante şi rodnice şi am apreciat atmosfera de bunătate care domnea în timpul acestor întâlniri. Aş vrea să îmi exprim o deosebită recunoştinţă Domniei Voastre şi Doamnei Doina Rad, precum şi profesorilor Alla şi Onufrie Vinţeler, Doamnei Diana Tetean, pentru primirea caldă şi pentru multe sfaturi preţioase.

La Cluj-Napoca m-am simţit ca acasă. Sunt convinsă că cine vine aici măcar o dată va dori, cu siguranţă, să revină. De aceea, părăsind oraşul Dvs., aş vrea să spun: «Pe curând!».

– Cum sunt tinerii din oraşul Dvs., ce îi interesează, ce idealuri au?

– Rusia devine mai deschisă lumii şi tinereţea noastră are mai multe perspective în afaceri, ştiinţă, cultură. După părerea mea, în ţara noastră se află în continuă dezvoltare procesul de stabilizare şi creştere în toate domeniile vieţii, iar tinerii înţeleg aceasta perfect. Numeroşi tineri îşi dau seama de importanţa învăţământului şi în special a celui superior. Mulţi se străduiesc să primească şi o a doua calificare. Pe tinerii de azi îi caracterizează perseverenţa în urmărirea scopului, ei fiind gata să ia o hotărâre şi să-şi asume răspunderea. Această atitudine ajută la întărirea încrederii în sine şi la năzuinţa către cunoştinţe noi. În prezent mulţi învaţă limbi străine, fiindcă a apărut posibilitatea să călătoreşti şi să cunoşti multe lucruri noi, ceea ce face să te orientezi mai bine în viaţă şi să te regăseşti. Pe tineri îi interesează din ce în ce mai mult istoria ţării şi cărţile cu teme istorice. Şi toate acestea ne bucură foarte mult.

– Ce mesaj aţi dori să transmiteţi generaţiei tinere, locuitorilor Clujului?

– Ospitalitatea clujenilor şi caracterul lor deschis m-au fascinat. Mă simt însoţită de prieteni buni. Vreau să le urez locuitorilor din Cluj-Napoca să-şi păstreze în viitor bogăţia sufletească, sinceritatea şi bunătatea, care vor rămâne îndelung în memoria mea. Le urez tinerilor să participe activ la viaţa ştiinţifică a Universităţii şi să fie fideli tradiţiilor ţării. Plimbându-mă prin oraş, am văzut multe feţe fericite. Să fie şi mai multe!

Iar Dvs., stimate Domnule Ilie Rad, vă sunt foarte recunoscătoare pentru atenţia pe care mi-aţi acordat-o. Din tot sufleful vreau să vă urez, în numele meu şi al studentelor şi profesoarelor Secţiei de limba română, multă sănătate, călătorii plăcute şi rodnice şi întâlniri noi cu oameni interesanţi, despre care vom citi cu plăcere în viitoarele Dvs. publicaţii.

Cluj-Napoca, iulie 2006

ILIE RAD