~Lucila Dinescu: Un mare colecţionar şi numismat român: inginerul Victor Miuţescu

Zilele trecute am cunoscut un mare ocrotitor al cărţii româneşti: colecţionarul şi numismatul – inginerul Victor Miuţescu. Un om bucuros de oaspeţi, cu care să hălăduesc prin minunata conversaţie despre cultură. Un colecţionar adevărat, care vorbeşte cu simplitate şi dragoste despre munca sa până târziu în noapte pentru a mai adăuga încă o nestemată lângă cele adunate.

Bibliofilia solicită o muncă de migală, urmărirea cu străduinţă, răbdarea căutărilor perpetue, arta şi buna tehnică de a descoperi şi a face corelări, de a contracta, de a face legături, excursii sau incursiuni, străbătând anticariate, oraşe cu tradiţii culturale, venind în contact cu intelectuali sau alţi pasionaţi.

Această pasiune cere devotament, infinite căutări, osteneală şi încredere, dar visul colecţiilor măreţe recompensează privaţiunile prin relevarea adevărului, răscoleşte sentimente nobile, sporind mai cucernic patima.

Colecţionarul ne mărturiseşte din experienţa sa, pentru că pentru a dobândi o carte bună se cheltuieşte multă energie, însă cărţile i-au umplut viaţa din tinereţe până la anii pensionării. După procurare, cărţile urmează alte eforturi de informare, completare, identificare, prelucrare pentru aspectul estetic şi longeviv, încheind cu preţuirea cărţii care este, de fapt, etapa superioară ce finalizează jertfa, ridicând-o la rang de glorie.

În această casă a cărţilor, totul te fascinează. Cu pereţii încărcaţi de rafturi stivuite până la tavanul odăilor, în vi-trinele semeţe de cleştar, priveau galeş ediţii “princiare” de carte, cazanii şi letopiseţe, bibliliturghiere, dicţionare, manuale, calendare, almana-huri, periodice, scrisori, biblii, manuscrise, acte, cărţi cu de-dicaţie, îmbrăcate în odăjdii noi, rânduite impecabil după anumite criterii de către colec-ţionar. Alături, pereţii împodo-biţi cu farfurii ornamentale, din porţelan, pictate cu cele mai felurite motive, cocoşul, plugarul, păstorul, ostaşul, cru-cea, motive geometrice şi florale, între ele predominând albăstreaua. O colecţie aparte de farfurii este cea cu chipuri regale: regi şi regine din România şi alte ţări europene. Această colecţie îi este foarte dragă, dar preocuparea şi pasiunea cea mai de preţ rămâne, prima dragoste, bi-bliofilia.

Inginerul Victor Miuţescu s-a născut la Bata, judeţul Arad, pe 26 octombrie 1939, fiind al doilea copil, din cei patru, ai familiei Filip şi Tereza Miuţescu. Toţi fraţii au ajuns bine – spune colecţionarul. Eu şi fratele meu, Georgică, am lucrat în Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Timişoara. Sora mea, Ileana, harnică şi chibzuită, a ajuns într-o familie respectată de la Şoimuş. Mezinul Eutimiu, botezat cu vechi nume preoţesc, este medic primar, şeful secţiei Boli Interne la Spitalul Judeţean şi profesor la Universitatea de Vest “Vasile Goldiş” din Arad.

Colecţia de carte a inginerului Miuţescu numără peste 10.000 de exemplare, cuprinzând cele trei perioade istorice ale scrisului românesc: epoca veche, modernă şi contemporană. Cea mai importantă parte a colecţiei o constituie CARTEA DE PATRIMONIU, editată între anii 1508 – 1830, având peste 230 de exemplare din cartea cea veche (1508-1699), care este numită, pe bună dreptate “cartea tezaur”. A colecţionat şi carte universală cu tematică legată de istoria poporului român, apoi carte modernă şi contemporană, ediţii princeps ale operelor marilor scriitori clasici români. Dintre aceştia amintim: colecţia Eminescu (din cele 11 ediţii Titu Maiores-cu deţine 9 ediţii), colecţiile I.L.Caragiale, Ion Creangă, M.Sadoveanu, I.Slavici, V.Micle, T.Arghezi, O.Goga. Din cartea istorică, se găseşte în biblioteca sa colecţia Alexandru Mocioni, din care posedă opere de: D.Cantemir, P.Maior, G.Şincai, N.Bălcescu, N.Iorga, Popovici, B.P.Haş-deu, A.Treboniu Laurian, A.D.Xenopol, G:Bariţiu, Moisil, Bota, I.Slavici, T.V.Păcătean, M.Kogălniceanu etc.

Colecţia mai numără carte tipărită la Arad între anii 1819-1908, din care amintim “Proto-coale” despre pedinţele Sino-dului eparhial din Dieceza ro-mâno – greco – orientală a Aradului (1873) şi cuvântarea lui Ioan Meţianu, episcopul Aradului, cu ocaziunea insta-lării sale în scaunul episco-pesc în Duminica Tomii (1875), pe care se află parafa rotundă şi semnătura preotului Ambrozie Jurma, paroh de Bata.

Colecţia conţine cataloage de carte veche, dicţionare, alături de calendare, almanahuri, manuale şcolare (colecţia Abecedarele lui I.Creangă), periodice (ziare, reviste, cărţi BPT, “Semănătorul”, “Minerva”, “Căminul” etc.), scrisori, acte, manuscrise ale unor istorici şi scriitori, cărţi poştale, plachete şi medalii. Deţine o colecţie de “urdine ministeriale” cuprinse în “Repertoriul actelor oficiale privind Transilvania” tipărite în limba română (1701 – 1847).

Colecţia cuprinde numeroase cărţi cu dedicaţie, care oglindesc diversitatea relaţiilor dintre autori şi cititorii lor. O carte atrăgătoare prin mesajul de aleasă nobleţe sufletească a unor spirite alese din cultura română: V.Alecsandri, M.Sadoveanu, N.Iorga, G.Călinescu şi alţii.

Cea mai valoroasă componentă a colecţiei Victor Miuţescu este cartea de patrimoniu. Fie ea românească sau universală, este carte veche, de valoare, carte unicat. Cartea de patrimoniu are personalitate, se reprezintă, are misiunea pregnantă de tezaurizare. Cărţile tipărite până la 1830 reprezintă valori de patrimoniu naţional pentru că întrunesc criterii de performanţă cum ar fi: valoarea, rari-tatea, înfăţişarea originală, vechimea, tipărirea lor manuală, aspiraţia la frumuseţe, tirajul mic, preţul ridicat, greutate mare în procurarea unor exemplare integre, caracterul bibliofilic. Cartea românească veche mărturiseşte sensibilitate şi acurateţe tipografică, eroism şi vitalitate precum şi alte elemente relevante: caracterul princeps, cel rarisim, ţinuta materială demnă, vechimea, format, legătură originală. Ele sunt creaţii care intră şi rămân în patrimoniul culturii naţionale, alcătuind fondul de aur al culturii naţionale. Recunoaştem în colecţionarul Victor Miuţescu nu numai grija şi preţuirea cărţii,dar şi dorinţa de ocrotire a ceea ce este moştenire culturală.

Cărţile sunt dispuse după criterii severe de cronologie, axiologie, gen editorial, edituri şi biblioteci editoriale. Întâlnim în acest impresionant fond de patrimoniu bibliografic opere apărute în cadrul marilor biblioteci constituite în istoria unei mari edituri sau tipografii româneşti. Într-un spirit de caldă preţuire a valorilor bibliografice bănăţene sau crişene, prima colecţie pe care ne-o prezintă e cea a Bibliotecii “Semănătorul”, organizată de editura “Diecezana” a Eparhiei Aradului. Cea mai mare parte din cele 283 de titluri apîrute în cadrul acestei biblioteci se găseşte pe rafturile colecţiei Victor Miuţescu. Întâlnim opere literare intrate în patrimoniul naţional şi care aparţineau lui Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Lucian Blaga, Nicolae Iorga, Eugen Lovinescu, Andrei Mureşianu, Perpessicius, Aron Cotruş, Tudor Vianu dar şi ale unor oameni de cultură transilvăneni: V.Stanciu, I.Clopoţel, Al.Stamatiad şi alţii. Valoarea colecţiei “Semănătorul” a fost dată de entuziaşti ca cei care adună în aceiaşi colecţie în anii de cumpănă ce au urmat după 1916 – data intrării în război – scriitori de pe ambele versante ale Carpaţilor, prevestind prin unitatea culturii realizată la Arad, realizarea unităţii politice din 1918,

Din bogata colecţie “Biblioteca Căminul”, care are în catalogul său 258 de titluri, găsim opere aparţinând lui M.Eminescu, V.Alecsandri, I.Agârbiceanu, M.Sadoveanu, L.Rebreanu, G.Ibrăileanu, N.Filimon, C.Hogaş, C.Negru-zzi, Al.Odobescu, dar şi unor mari creatori europeni: A. France, Moliere, E.Zola. Din colecţia “Biblioteca Diminea-ţa”, neobositul căutător de comori literare a adunat 96 de titluri. Din colecţia “Biblioteca Minerva” opere semnate de M.Eminescu, I.Slavici dar şi de marii europeni Chateaubriand, Voltaire, Gogol, Goethe, Tolstoi, E. de Amicis. Într-un număr mai restrâns, V.Miu-ţescu a adunat ca un veritabil colecţionar cărţi apărute în “Biblioteca poporală a Artei sau în cadrul unor mari edituri naţionale: “Cultura naţională”, “Editura Universală”, “Alcalay”, Vatra Românească”.

Sectorul “periodice” al Colecţiei Victor Miuţescu e constituit din două grupe bine conturate cu toată diversitatea din cadrul lor: periodice arădene şi periodice din alte centre culturale româneşti. Periodicele arădene au fost căutate cu precădere zeci de ani, iar performanţa trudei – impresionantă. În linişte şi cu sfială poţi deschide volume elegante între coperţile cărora se găsesc rarităţi culturale: “Genius”, “Gura satului”, “Hotarul”, “Înnoirea”, “Sabere-mus”, “Litera”, “Biserica şi şcoala” , “Speranţa” , Umoris-tul” , “Pagini literare” , “Salonul literar” , “Şcoala vremii” dar şi recunoscutele modelatoare ale mentalităţii publice transilvănene: “Tribuna” şi “Româ-nul”. În elegantă îmbrăcăminte bibliotecară se află şi periodicele religioase, pedagogice, literare şi poetice interbelice: “Gând tineresc” , “Calea Mântuirii”, “Catehetul” , “Ecoul” , “Gazeta învăţătorilor” , “Piatra de hotar” , “Gazeta antirevizionistă” , “Ştirea” , “Tribuna română” , “Timpul Transilvaniei” , “Tribuna nouă” , “Reuniunea învăţătorilor”.

Printre periodicele apărute în alte centre culturale ale ţării semnalăm existenţa unor părţi din publicaţiile “Biblioteca românească” editată la Buda de Z.Carcalechi a unor interesante exemplare din “Arhiva pentru filologie şi istorie” editată de învăţatul clujean T.Cipariu, a interesantelor publicaţii “Albumele carpaţilor” ,, “Convorbiri literare” , “Fami-lia” , “Luceafărul” , “Observa-torul” , “Transilvania” , “Foaie pentru minte, inimă şi literatură” , “Columna lui Traian” , “Gazeta Transilvaniei” , “Archivul pentru Filologie şi Istorie” , “Federaţiunea” , “Magazin Istoric pentru Dacia” , “Boabe de grâu” , “Acţiunea maramureşană” , “Azi”. Din revistele apărute în oraşele vestice ale ţării se află în colecţia Victor Miuţescu “Familia” (Oradea) , “Cele trei Crişuri” (Oradea) , “Revista banatului” (Timişoara), “Revis-ta Institutului Social Banat – Crişana” (Timişoara), “Seme-nicul” (Lugoj), “Foaie interesantă” (Orăştie), “Generaţia de mâine” (Orăştie), “Şcoala bănăţeană” (Caransebeş). E o impresionantă colecţie de publicaţii adunate de o persoană iscoditoare cu relaţii culturale ăn diferite centre ale ţării.

Importante sunt şi colecţiile de cărţi poştale şi medalistică eminesciană. Dispune de peste 80 de medalii bătute cu ocazia unor aniversări Eminescu.

Colecţionarul arădean, inginerul Victor Miuţescu este o pildă de dăruire şi pasiune pentru adunarea minunatelor valori ale culturii naţionale şi nu numai.

Cei care iubesc cartea şi numismatica nu pot decât să preţuiască această nobilă preocupare care l-au aşezat în ierarhia celor mai de seamă colecţionari ai ţării. Noi îi dorim sănătate şi putere de muncă şi în continuare.

LUCILIA DINESCU

Advertisements

%d bloggers like this: