Riana Irimie

Stare

Surâsul, adormit

în sentiment,

tresărea …

O supărare îl tachina

în vis

şi nu putea fugi,

nu-i putea răspunde

cum văzuse pe alţii

răspunzând …

Tresărea în somn

surâsul

plin de sentiment …

 

Natură

Noi facem

urşi de zăpadă,

spuneau brazii

şi nu există artist

să-i facă mai vii,

am recunoscut.

În adierea lunii,

Urşii,

cu trup de brad,

culegeau mierea

din ochii mei …

 

Lasă-te

Lasă-te legănat de valuri,

printre înaltele gene;

lasă-te visat

de petale,

pe iarba mării,

în ochi cuminţi de scoici;

dormi, surâsul cristalin

să limpezească,

de aripi de marmur,

sufletul visului

Lasă-te să te regăseşti

în zbor de stea,

pe cerul interior …

(Din volumul „Dă-mi timp …“, Ed. „Viaţa arădeană“, 2003)

Advertisements

%d bloggers like this: